luni, 21 noiembrie 2016

Alternosfera te cheamă, Alternosfera te-ndrumă!


În perioada noiembrie - decembrie 2016, Alternosfera susține un turneu de încheiere a promovării albumului Haosoleum și, respectiv, a tripticului Epizodia. În cadrul turneului vor avea loc concerte în orașe, precum București, Brașov, Iași, Constanța, Cluj Napoca, Craiova, Arad, iar ultimul concert se va desfășura la Chișinău, pe 17 decembrie, la Hala Moldova Film.

Preț bilet - 40 lei.

Biletele se găsesc la Doors Club, str. Traian 68A, luni - joi, 12.00 - 17.00.
Info și rezervări: 0763 66 16 22

Capacitatea clubului este limitată!




duminică, 30 octombrie 2016

Tulcea my love











duminică, 9 octombrie 2016

Premiile concursului de fotografie ”Sofia Vrabie” ediția a II a, 2016


Premiul I - Valeriu Leonov




Premiul II - Lala Teliceanu




Premiul III - Gherghișan Toader



Mai multe informații despre concurs aici

duminică, 25 septembrie 2016

Hai-hui prin Dobrogea - Cetatea Enisala


La 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros, care domină zona lacurilor Razelm şi Babadag, se află ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enişala, Heraclee sau Heraclia).
Istoria cetăţii şi a aşezării din apropiere este ilustrată şi de denumirile pe care le-a avut: de la Vicus Novus care se traduce Satul Nou, Novoe Selo pe care turcii l-au preluat în limba lor, creînd Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuală Enisala.


Cetatea este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică până în  evul mediu şi care impresionează prin mărimea şi soliditatea zidurilor, cetatea a atras atenţia cercetătorilor încă din secolul al XIX-lea. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 şi au continuat cu mici întreruperi  în perioada anilor 1970-1998. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificaţiei a fost datat pe baza  materialului arheologic, la sfârşitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel este reprezentat de momentul ridicării zidurilor.
Cetatea a fost construită în scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic şi a realităţilor istorice s-a emis ipoteza că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi situată în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, orientată spre mare pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care erau deţinătorii monopolului navigaţiei pe Marea Neagră.


Cetatea Yeni-Sale, are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de „calcar jurasic” pe care este aşezată.
Zidurile de incintă, turnurile şi bastioanele cetăţii sunt parţial conservate, se păstrează în cea mai mare parte o înălţime de 5-10 m şi au permis iniţierea în 1991 a unor lucrări de restaurare. Atrage atenţia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porţii principale, cu arcadă dublă, de origine orientală, întâlnită frecvent în evul mediu şi utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică, dar şi în ţările române la Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi la bisericile moldoveneşti ctitorite de Ştefan cel Mare.
În urma studierii portulanelor din secolele XIII-XIV, localitatea care apare sub numele de Bambola, Pampulo a fost identificată cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dată menţionată cu numele de Yeni-Sale, în secolul al XV-lea, în cronica lui SüKrüllah.
Fortificaţia de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele de la Gurile Dunării.


Între 1397-1418 cetatea de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419-1420, aici a fost instalată o garnizoană militară otomană.
Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia (1484), şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată în secolul al XVI-lea, pentru că nu mai corespundea intereselor strategice şi economiei turceşti (otomane).  
Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice şi mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăşti, moldovene, muntene sau turceşti atestă rolul militar, politic, administrativ şi economic pe care l-a îndeplinit cetatea.
Marcată de evenimentele trecutului, aflată în bătaia vânturilor, cetatea de la Enisala este azi un punct turistic deosebit în centrul Dobrogei.








vineri, 16 septembrie 2016

Bucureștiul fotogenic 2016, lansare album


Este Bucureștiul fotogenic? Era întrebarea de la lansarea, în februarie, a albumului digital “Bucureștiul fotogenic 2015”. Eu zic că da, că fiecare colțisor al lui are povestea și farmecul ce trebuiesc păstrate în albumul de familie al orașului.
Așa cum cu toții avem acasă un album de familie așa și Albumul “Bucureștiul fotogenic 2016“ este un album de familie al orașului creat de locuitorii lui, o familie care speră ca Bucureștiul să crească aşa cum trebuie și să-i spunem cu drag Acasă.
Haideţi să facem casa noastră mai bună şi mai primitoare, şi de ce nu, să facem ca Bucureștiul să fie capitală culturală europeană în 2021. Acest album este dedicat București Capitală Europeană a Culturii în 2021. Albumul este editat de Asociația Bucureștiul meu drag care din 2007 aduce împreună prieteni ai Bucureștiului și ai fotografiei.


În album vom regăsi fotografii de Adrian Bolboceanu; Adriana Manolache; Alexandru Iordan; Andrei Bîrsan; Andrei Nichita; Andrei Pîslaru; Andreia Bîrsan; Camelia Stan; Claudiu Gîlmeanu; Cristi Moise; Cristian Berbec; Dalina Andrei; Dan Moruzan; Daniela Croitoru Machtinger; Daria Virbănescu; Denise Fătulescu; Diana Chiriac; Dumitru Hristenco; Eli Driu; Florian Marin; Florin Isvoranu; Irina Hanu; Leonard Butușină; Livia Zaharia; Liviu Lazăr; Lucia Simion; Lucian Gheorghiu; Lucian Pârvulescu; Luciana Gingăraşu; Marana Pascovici; Matei Vlad; Mihaela Cuturela; Mihaela Mândru; Mihaela Petre; Mihaela Tulea; Mihai Andrieș; Mihai Olaru; Mihai Petre; Mihai Piscureanu; Mihai Rădulescu; Nicolae Crăciun; Paulina Şelaru; Radu Iacob; Radu Pătrașcu; Robert Reghina; Rodica Sângeorzan; Sabin Prodan; Șerban Vornicu; Sergiu Sfetcu; Silvia Colfescu; Simona Manolache; Ștefan Tuchila; Ștefănel Vlad; Vaivoda Vlad; Vali Florescu; Victor Stroe; Viorel Pîrjan; Vlad Deca; Vlad Eftenie

Mulțumim ARCUB pentru găzduirea lansării.
Andrei Bîrsan
Președinte Asociația Bucureștiul meu drag

Parteneri media: 



duminică, 21 august 2016

Festivalul dichis'n'Blues Tulcea 2016

Asociația Culturală înEXIL Tulcea și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" Tulcea (ICEM), are plăcerea de a vă invita la Festivalul Dichis'n'Blues în perioada 2 - 3 septembrie 2016 la Casa Avramide Tulcea.



joi, 5 mai 2016

Hoinar prin țară










marți, 1 martie 2016

Prima zi de primâvară - mărțișorul



Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub numele de Marteniţa) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la ultimii, deşi legendele populare îi dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb şi roşu erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului[6]. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor”, care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediţia a 49-a.
În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În judeţul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărţişoare băieţilor (in mod tradiţional mărţişoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărţişoare băieţilor de către fete, aceştia oferind la rândul lor fetelor mărţişoare de 8 martie (o mică diferenţă faţă de restul ţării).
Sărbătoarea mărţişorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni şi Megleno-Români, precum şi la Bulgari care o numesc Marteniţa (Мартеница), şi deasemenea în Macedonia şi Albania.


The origins of the feast ,,Mărţişor” are not known exactly, but its presence both in Romanian and Bulgarians (under the name Martenita) is considered to be due substrate joint Dacian- Thracian previously Romanization the first and slavizării the past, although popular legends give other origins, which in Bulgaria are related to the founding of their first Hanat the Danube, in the year 681. it also considers that the feast Trinket also appeared in Roman times, when the New year was celebrated on the first day of spring in the month of Mars. It was not only the god of war, but also fertility and vegetation. This duality is seen in Mărţişor colors, white means peace, and red - war. New Year was celebrated on March 1 until the early eighteenth century.
Archaeological research conducted in Romania, at Schela Cladovei, revealed similar martisor amulets dating back approx. 8000 years. Amulets made of stones painted in red and white were worn at the neck. Documentary, martisor was certified for the first time in a work of his Iordache Golescu. Folklorist Marian Simion Florea supposed to Moldova and Bucovina martisor was composed of a piece of gold or silver thread attached to white-red , and was worn by children around the neck. Mărţişor teenage girls wore their neck during the first 12 days of March, because then the hair to catch him and keep him until the arrival of the first cranes and flowering trees. At that time, the girls drew martisor and it hung from a tree branch and gave the currency a curd. These ,,rituals" ensured a productive year.
Currently martisor it is worn throughout the month of March, after which it is trapped by the branches of a fruit tree. It is believed that it will bring abundance into people's homes. They say that if someone puts a desire martisor while hanging tree, it will be fulfilled immediately. In early April, a large part of the villages of Romania and Moldova, the trees are adorned by trinkets.
In Moldova, every year takes place music festival ,,Martisor", which begins on March 1 and lasts until 10 March. This year, the festival is the 49th edition.
In some counties of Romania, martisor worn just the first two weeks. In rural Transylvanian martisoarelor are hung from doors, windows, horns livestock, as it believes this can scare away evil spirits. Bihor County is believed that if people washed with rainwater fallen on March 1, will become more beautiful and healthier. In Banat girls wash with snow to be loved. Here, girls are the ones that offer trinkets boys (traditionally martisoare made by themselves). March amulets are worn in Dobrogea until the arrival of the cranes then blown for happiness to be big and înaripată. In Moldavia on March 1 offering trinkets boys to girls , they turn girls offering trinkets 8 March (a little different from the rest of the country).
Martisor feast can be seen in the Balkans in Aromanian and Megleno - Romanian and the Bulgarian who call Marten (Мартеница), and also in Macedonia and Albania. 




duminică, 7 februarie 2016

Expoziția Calendar de București


Asociația „Bucureștiul meu drag” împreună cu magazinul F64 și AME Design vă invită la vernisajul expoziției de fotografie “Calendar de București”, care va avea loc marți, 16 februarie 2016, la Magazinul F64, ora 18:30.

49 de bucureșteni și-au făcut calendarul pe 2016 cu cele mai îndrăgite locuri din oraș.
Expoziția se derulează în cadrul ediției a IV-a a Festivalului Internațional de Fotografie „Carol Pop de Szathmári, organizat de Asociația „Euro Foto Art”, sub patronajul Ministerului Culturii.

Expun: Adi Tache • Adrian Radu Constantinescu • Alexandru Dinu-Serban • Alexandru Iordan • Andreea Alionte • Andrei Birsan • Andrei Nichita • Andreia Birsan • Camelia Stan • Carmen Stefan Pelinel • Costin Popa • Costin Tocu • Cristi Moise • Dalina Andrei • Daniela Bitanoiu • Dragos Ticu • Eli Driu • Eliza Breajen • Florena Vlagea • Flori Jianu • Florin Stanca • Gelu Coltau • Ionut Morarita • Irina Isăcescu • Iulia Patrut • Kiprian George • Lavinia Visan • Liviu Lazar • Lucia Simion • Luciana Gingarasu • Melania Dima • Miha Mandru • Mihaela Petre • Mihai Andries • Mihai Petre • Nick Costandache • Nicu Buculei • Ovidiu Raetchi • Paulina Selaru • Renate Storch • Sabina Cernat • Serban Vornicu • Silviu Nastase • Simona Manolache • Sorin Panait • Sorina Tache • Stefan-Emanuel Chirobocea • Tudor Alexandru Panait • Viorel Pirjan



Despre Asociația Bucureștiul meu drag – memoria vizuala a orașului
Merită să descoperim pentru noi toți și pentru copiii noștri farmecul locului, oamenii și tradițiile care l-au construit, care i-au definit spiritul și care într-un fel sau altul interferează zilnic cu prezentul nostru. Prin excursii, expoziții și revista Bucureștiul meu drag promovăm cunoașterea orașului, așa cum este el, cu bune și cu rele.



Mai multe pe orasul.ro

luni, 1 februarie 2016

Hai-hui prin Iași 2016


"Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviința de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei – Iași ..."

                                                                                   Nicolae Iorga (1871 – 1940)













marți, 19 ianuarie 2016

Copiii romi

Prima atestare documentară a rromilor datează din anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai întâi mănăstirii Vodiţa, între aceste bunuri mobile şi imobile se aflau şi 40 de  sălaşe de „atigani”.
Rromii au primit numele de „athinganoi”, denumire atribuită iniţial unei secte eretice prezente în Imperiul Bizantin în secolul al XI-lea, care însemnă ,,de neatins” (nu se recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin modul lor de vieţuire aparte şi prin neamestecul cu alte comunităţi, rromii să se fi asemănat cu adepţii acelei secte religioase şi, ca urmare, să fi primit aceeaşi denumire din partea populaţiei bizantine.
Termenul ,,rrom” provine din cuvântul pankrit ,,dom”, care înseamnă „om”. Rromii folosesc cuvântul „rrom” pentru confirmarea etniei, unii preferă să fie numiţi ,,ţigani” de către majoritari. În cultura tradiţională a rromilor, noţiunea de „neam” nu se referă la înrudirea de sânge, ci la gruparea rromilor după următoarele elemente comune: meseria tradiţională, structurile de organizare socială, obiceiurile de familie şi sărbătorile calendaristice.
Comunitatea de rromi reuneşte diverse neamuri, fiecare având specificul său: corturari (li se mai spune şi cioromani) în cartierele Alexandru cel Bun, Jupiter, Orizontului, Viitorului din Tulcea; cu o majoritate evidentă sunt vătraşii (rromi de vatră), răspândiţi în Tulcea, Măcin, Topolog, rudarii - răspândiţi în mai toată comunitatea (Tulcea, Niculiţel, Ciucurova) şi ţiganii romanizaţi (Nalbant, Greci, Baia). O categorie aparte o constituie romii xoraxaj, această categorie fiind reprezentată de romii turci, a căror religie musulmană îi deosebeşte de ceilalţi prin tradiţie şi obiceiuri. Aceştia pot fi întâlniţi în Babadag, Tulcea, Casimcea şi Isaccea. 






miercuri, 13 ianuarie 2016

Salonul Internațional de Artă Fotografică "Best 100''

Fotoclubul F'10 și Asociația Artiștilor Fotografi din România, vă invită cu drag la vernisajul Salonului Internațional de Artă Fotografică "BEST 100" ediția a IV-a, care va avea loc la Aula Liceului de Artă "Nagy Istvan" din Miercurea Ciuc, în data de 21 ianuarie 2016, orele 18:00.
Expoziția va cuprinde cele mai bune 100 de lucrări premiate la salon.
La expoziție participă următoarele țări: Alberta - Canada, România (Tulcea - Nichita Andrei cu 2 lucrări acceptate, și alte orașe), Slovacia și Ungaria.





Incze Domokos   A.FIAP, E-MAFOSZ/S, Hon.PESGSPC
Tel: +40 747 032 954

vineri, 1 ianuarie 2016

La mulți ani 2016!

Un 2016 plin de sănătate, reușite și bucurii alături de cei dragi!
LA MULȚI ANI!

Cu drag,
Andrei Nichita