luni, 31 decembrie 2012

Happy new year

Happy new year
ABBA

No more champagne
And the fireworks are through
Here we are, me and you
Feeling lost and feeling blue
It's the end of the party
And the morning seems so grey
So unlike yesterday
Now's the time for us to say...

Happy new year
Happy new year
May we all have a vision now and then
Of a world where every neighbour is a friend
Happy new year
Happy new year
May we all have our hopes, our will to try
If we don't we might as well lay down and die
You and I

Sometimes I see
How the brave new world arrives
And I see how it thrives
In the ashes of our lives
Oh yes, man is a fool
And he thinks he'll be okay
Dragging on, feet of clay
Never knowing he's astray
Keeps on going anyway...

Happy new year
Happy new year
May we all have a vision now and then
Of a world where every neighbour is a friend
Happy new year
Happy new year
May we all have our hopes, our will to try
If we don't we might as well lay down and die
You and I

Seems to me now
That the dreams we had before
Are all dead, nothing more
Than confetti on the floor
It's the end of a decade
In another ten years time
Who can say what we'll find
What lies waiting down the line
In the end of eighty-nine...

Happy new year
Happy new year
May we all have a vision now and then
Of a world where every neighbour is a friend
Happy new year
Happy new year
May we all have our hopes, our will to try
If we don't we might as well lay down and dïe
You and I


sâmbătă, 22 decembrie 2012

Crăciun Fericit!


Cerul și pământul
Ștefan Hrușcă
Cerul și pământul /bis
În cântec răsună
Îngeri si oameni /bis
Cântă împreună

Refren:
Hristos se naște,
Domnul coboară
Ingerii-i cântă,
Magii-l adoară
Păstori alearga,
Ieslea-nconjoară, /bis
Mari minuni se întâmplară

În Viflaim azi /bis
E mare minune
Vergura curată /bis
Fiu născut în lume

Refren ...

Din cer cuvântul /bis
În trup se arată
Noaptea din lumea /bis
Zi se face îndată

Refren ...

Din răsărit vin /bis
Magi cu bucurie
Cu dar de smirnă /bis
Aur și tămâie

Refren ...

Hristos se naște /bis
Veniți la-nchïnare
Cu vesel cântec /bis
Vesela cântare





duminică, 2 decembrie 2012

Sacrificarea porcului în gospodărie


În vechiul Egipt, deși porcul era considerat un animal dezgustător, oamenii îl jertfeau și îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris (zeul vieții și al morții), într-o anume zi din an. După multe milenii de la atestarea porcului ca divinitate, romanii păstreaza multe elemente ale cultului: îl sacrifică ritual la Ignatul porcilor (20 decembrie), i se imită glasul cu un instrument special (numit surla), apare în folclorul și în jocurile de copii (de-a poarca, purceaua), are o colindă Siva, probabil numele marelui zeu indian Shiva (zeul suprem în șaivism). Cunoscută masca a colindătorilor, îmbrăcată și jucată de un fecior (capra, țurca, cerbul, etc.), este înlocuită în colindul Siva cu capul impodobit al porcului jertfit la Ignat. Obiceiul a fost atestat în Europa numai la români și aromâni, iar în Asia la indieni. Semnificativ este faptul ca urme extrem de vechi ale ritualului sunt păstrate de români la cea mai însemnată sărbătoare tradițională, Anul Nou.
Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeităților care apăreau și dispăreau, se nășteau și mureau în perioadele de înnoire a timpului calendaristic.Taierea porcilor avea loc într-o anumită zi de Ignat și într-un anumit moment al zilei, de obicei în zori sau dimineața. Credința ca porcul își visează moartea în noaptea de Ignat, prinderea și înjunghierea animalului, efectuarea diferitelor semne rituale pe corpul neînsuflețit, jumulirea părului pentru confecționarea bidinelelor, pârlirea sau jupuirea pielii pentru opinci, tăierea corpului în bucăți etc., ofereau suficiente momente pentru săvârșirea practicilor rituale menite să preîntâmpine stingerea "seminței" porcilor, să asigure sănătatea gazdei în noul an, să alunge spiritele rele, să prezică vremea pe o perioada mai îndelungată de timp, să fertilizeze ogoarele pentru a obține roade bogate. De altfel, funcția rituală a sacrificiului este bine evidențiată de informațiile etnografice:
"La tăiere nu trebuie să stea nimeni primprejur dintre cei care sunt miloși din fire, căci se crede că porcul moare cu mare greutate, carnea unui astfel de porc nu va fi bună. Pe porc să nu-l vaite nimeni" (Pamfile, 1914, p. 118) și altele. 
Ignat este, se pare o divinitate solară care a preluat numele și data de celebrare a Sf. Ignatie Teoforul din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul porcilor. Sacrificiul sângeros al porcului și ritul funerar de incinerare (pârlitul porcului) în ziua de Ignat (Ignis = foc) este o practică preistorică care supraviețuiește în ținuturile românești extracarpatice. Femeile care lucreaza în ziua de Ignat sunt torturate și opărite cu apă clocotită (Rădulescu Codin, Mihalache, 1909, p. 93-95).

























duminică, 11 noiembrie 2012

Pasari credincioase

Păsări
                                                                                                               
Cercuri de lumină
umplu spaţiul acesta gol
pe care nu-l cuprinde 
nimeni

Prin ele trec păsări 
ca nişte gânduri uitate
Păsările cântă 
neauzite de nimeni
un cântec din altă lume
alb şi înalt
şi dispar într-un copac uriaş
ca un nor
apărut din senin

Prin spaţiul acesta gol
vibrează şi acum neştiut
o aripă de înger




duminică, 16 septembrie 2012

Ceața toamnei, vis de jale

Ceața toamnei, vis de jale
de Heinrich Heine

Ceața toamnei, vis de jale,
Peste munți și văi s-abate.
Vântul scutură copacii,
Seci fantome dezbrăcate.

Singuratic, trist, veghează
Un copac nescuturat
Vârful lui cel verde pare
Că-i de lacrime udat.

Pustiirea din natură
Este inima-mi cernită,
Iar copacul verde, dragă,
E icoana ta leită.













luni, 20 august 2012

Tulcea, TE IUBESC III!













luni, 9 iulie 2012

Nabucco de Giuseppe Verdi

Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galați, prezintă duminică 8 iulie 2012, ora 19, Grădina Leonard spectacolul openair

N A B U C C O

Giuseppe Verdi


Dirijor: 
Eugen Dan Dragoi

Distribuția:
Nabucco: Petre Racoviță (Chișinău)
Ismaele: Sorin Lupu (Cluj-Napoca)
Zaccaria: Valeriu Cojocaru (Chișinău)
Abigaille: Madeleine Pascu (Cluj-Napoca)
Fenena: Iulia Merca (Cluj-Napoca)
Marele Preot: Octavian Dumitru (Iași)
Abdalo: Doru Iftene (Constanța)
Anna: Ana Maria Samson Crihana

Corul, orchestra și baletul teatrului, regia artistică: Eleonora Constantinova
Scenografia: Grigore Gorduz
Coregrafia: Fănica Lupu
Butaforie: Gheorghe Andreescu
Maestru de cor: Eugen Dan Drăgoi
Regia tehnică: Viorica Marandici și Gabriela Gegea
Sufleor: Claudia Colceriu
Director interimar: dr. Teodor Niță

Operă în patru acte, muzica de Giuseppe Verdi. Premiera a avut loc la 9 martie 1842, Teatrul La Scala din Milano.

Acţiunea se petrece la Ierusalim şi în vechiul Babilon.

Nabucco este prescurtarea numelui regelui asirian al Babilonului Nabucodonosor al doilea (în original: Nebucadnetar), care a trăit și domnit în jurul anului 600 î.Hr.

Actul I
Ierusalim. ("Aşa grăit-a Domnul, voi da oraşul pe mâna regelui Babilonului care-l va nimici prin foc!")
Evreii au fost înfrânţi de către armatele lui Nabucodonosor. În templul lui Solomon din Ierusalim, ei îşi deplâng libertatea pierdută. În mulţime, luată ostatică, se află şi Fenena(mezzo-soprană), fiica lui Nabucco. Ea este iubită de către Ismail (tenor), un tânăr evreu pe care, cândva, îl salvase de la moarte. Însoţită de ostaşi şi cu sabia în mână, în templu, năvăleşte Abigaille (soprană), cealaltă fiică a lui Nabucco. Şi ea îl iubeşte pe Ismail căruia îi oferă viaţa, dar tânărul evreu o refuză (terţet). Călare, Nabucco (bariton), regele învingător pătrunde şi el în templu. În faţa acestei profanări, preotul evreu Zaccaria (bas) ridică pumnalul vrând să o omoare pe Fenena sub ochii tatălui ei, dar braţul îi este oprit de Ismail. Nimic nu-l poate împiedica pe Nabucco să dărâme şi să ardă templul evreilor.

Actul II
Hulitorul. ("Şi trăsnetul cerului va cădea peste cei răi!")
Evreii prizonieri se află acum în Babilon. Găsind un vechi pergament secret, Abugaille află că nu este fiica lui Nabucco, ci doar o sclavă adoptată. Disperarea şi mânia orgolioasei femei izbucnesc neînfrânate (arie). Inspirat de zei, Zaccaria o converteşte pe Fenena la iudaism (arie). Soseşte falsa veste a morţii lui Nabucco pe câmpul de bătălie. Înainte de a pleca, acesta îi încredinţase Fenenei tronul. Acum, Abigaille îi pretinde surorii sale coroana. Dar Nabucco revine. Considerându-se trădat, regele îi blesteamă pe zei şi se proclamă pe sine singurul zeu al Universului. Nesăbuitul său gest este pe loc pedepsit şi un trăsnet al lui Dumnezeu face să cadă coroana de pe capul lui Nabucco. Regele îşi pierde minţile. Abigaille ridică de jos coroana regală, apoi şi-o aşază pe cap cu un gest mândru şi hotărât.

Actul III
Profeţia. ("Iar fiarele sălbatice ale deşertului îşi vor face vizuină în Babilon!")
Abigaille se află pe tron. Marele Preot al lui Baal îi prezintă sentinţa de condamnare la moarte a tuturor evreilor. Sub presiunile fiicei sale, Nabucco, slab şi cu minţile rătăcite, semnează pergamentul (duet). Stăpână pe situaţie, Abigaille porunceşte gărzilor să-l aresteze pe nefericitul rege. Acesta îşi caută cea de a doua fică, pe Fenena, dar află cu groază că aceasta, convertită, urmează să moară împreună cu ceilalţi evrei. Prizonierii îşi povestesc soarta amară (cor "Va, pensiero"). Doar Zaccaria rosteşte o profeţie: leul lui Iuda va triumfa asupra Babilonului care va fi distrus (arie).

Actul IV
Idolul sfărâmat. ("Baal e înfrânt; idolul său e sfărâmat în bucăţi!")
În temniţă, Nabucco îşi vine treptat în fire (arie). EI cere ajutor lui Iahve promiţând că templul va fi reconstruit. Afară, Fenena este dusă la moarte împreună cu ceilalţi evrei. Recăpătându-şi, prin minunea divină puterile, Nabucco strânge lângă el câţiva ostaşi credincioşi şi aleargă în ajutorul fiicei sale. Din nou puternic şi stăpân, regele ordonă distrugerea lui Baal, dar statuia se prăbuşeşte singură. Acum Nabucco este convins să se convertească la iudaism. Abigaille care băuse otravă vine să ceară iertare, regretând în faţa morţii crimele săvârşite. Zaccaria îl slăveşte pe Nabucco, acum slujitor al lui Iahve, "Regele Regilor".

4 secole de teatru muzical, de Ana BUGA şi Cristina Maria SARBU, Bucureşti, Editura DU Style: 1999












sâmbătă, 16 iunie 2012

Weekend 2012