joi, 22 iunie 2017

Cetatea Noviodunum


Cetatea este situată pe malul Dunării, în punctul „Pontonul Vechi” sau „Eski Kale” (în lb. turcă Cetatea Veche), pe un promontoriu, în apropierea unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării.
Noviodunum îşi începe evoluţia economică, militară şi urbană, ca bază principală a flotei romane de la Dunarea de Jos - Classis Flavia Moesica - , şi sediu al altor unităţi militare, dar şi ca punct terminus al drumului militar şi comercial care traversa Dobrogea venind de la Marcianopolis şi care întâlnea aici drumul de limes, care urma malul drept al fluviului.
Recunoașterea oficială a importanței aşezării şi a statutului sau este dată de ridicarea acesteia la rangul de municipium la sfârşitul secolului II p.Chr.
Descoperirile arheologice, din prima epocă a fierului, getică, elenistică, cele din epocă romană, informaţiile epigrafice, atestă o populatie formată din militari, veterani şi civili români sau greci, care redau dimensiunile şi importanţa uneia dintre cele mai importante aşezări din Moesia Inferior, care sfârşeşte sub atacurile avarilor şi slavilor din prima jumătate a secolului VII p.Chr.
La Noviodunum, locuirea s-a  reluat la sfârșitul secolului al X-lea, odată cu revenirea bizantinilor în regiune.
Investigaţiile arheologice au relevant existenţa unei aşezări deosebit de înfloritoare în secolul al XI-lea, marcată de distrugerile populaţiilor migratoare: pecenegi, uzi şi cumani. Complexele, elementele de fortificaţie, materialul arheologic recoltat, în special monedele, indică o locuire intensă şi pentru secole următoare, dar afectată pentru scurt timp, datorită distrugerilor provocate de tătari în 1242. Totuși, cercetările ne aduc argumente noi, că locuirea de la Noviodunum a continuat şi după 1242, mai exact până la cucerirea otomană de la începutul secolului al XV-lea (1419-1420).
Text:








luni, 17 aprilie 2017

Corbul


Câmp alb. Descinde-ntrupat din funingei
un corb. Îl vezi, fetiţa mea, Ana?
În toamnă pe-aici se stingea aurie povestea,
ţâşnea veveriţa, cădea castana.

Corbul îşi măsură pasul, scrie-n zăpadă
nou testament, sau poate o veste cerească,
pentru cineva care ar trece prin ţară
şi n-a uitat de tot să cetească.

Noi, oamenii, noi am uitat.





duminică, 16 aprilie 2017

Hristos a înviat 2017!


Pentru Ortodoxie sărbătoarea Sfintelor Paşti este o icoană de lumină a bucuriei veşnice din Împărăţia cerurilor. Însă această bucurie are izvorul în Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat, Biruitorul păcatului, al iadului şi al morţii. Iată cum descrie Sfântul Ioan Gură de Aur această biruinţă a lui Hristos Cel răstignit şi înviat:
„Deşi Stăpânul nostru a învins, deşi El a înfipt trofeul, totuşi veselia, bucuria este comună, este şi a noastră. Căci pentru mântuirea noastră s-au făcut toate. Prin acelea prin care diavolul ne-a biruit, prin acelea l-a biruit Hristos pe diavol. (…) Prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin Cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemnul acela, cel dintâi, a trimis în iad, iar lemnul acesta, al Crucii, a chemat din iad pe cei plecaţi acolo. Lemnul acela, cel dintâi, l-a ascuns pe Adam cel gol, ca pe un rob, iar lemnul acesta, al Crucii, L-a arătat tuturor gol pe Biruitor, pironit în vârful Crucii. Şi iarăşi, moarte într-o parte, şi moarte în alta: una a osândit pe cei de după Adam, iar cealaltă a înviat cu adevărat pe cei ce muriseră înainte de moartea lui Hristos. «Cine va grăi puterile Domnului şi cine va face auzite toate laudele Lui?». Din muritori am ajuns nemuritori. Am fost doborâţi şi am înviat. Am fost biruiţi şi am ajuns biruitori. Acestea-s faptele cele mari ale Crucii! Acestea-s dovezile cele mari ale Învierii!
Astăzi îngerii saltă şi toate puterile cereşti se veselesc şi cântă împreună pentru mântuirea întregului neam omenesc. (…) Astăzi a eliberat Domnul din tirania diavolului firea omenească şi a întors-o la nobleţea ei de mai înainte. (…) Astăzi, pretutindeni, peste toată lumea, bucurie şi veselie duhovnicească. Astăzi poporul îngeresc şi corul puterilor celor de sus se veselesc de mântuirea oamenilor”1

1. Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărăteşti şi cuvântări de laudă la sfinţi, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2006, pp. 150-151.










miercuri, 5 aprilie 2017

Celelalte Cuvinte - concert





Pe 6 aprilie de la ora 21:30, vă așteptăm la Hard Rock Cafe (București, Sos. Kiseleff, Nr. 32, Parc Herăstrău) la un mult așteptat concert - CELELALTE CUVINTE.

Celelalte Cuvinte. Oradea. 1996 - prezent
Călin Pop (voce, chitară)
Marcel Breazu (bas, voce)
Leontin Iovan (tobe)
Tiberiu Pop (claviaturi şi voce secundară)
Ovidiu Roşu (inginer de sunet, Reşiţa)

Discografie:

1. 1984 – V/A – Formații Rock #8 – vinil, Electrecord
2. 1987 – LP‐ Celelalte Cuvinte – vinil, Electrecord
3. 1990 – LP – Celelalte Cuvinte II – vinil, mc, Electrecord
4. 1992 – LP – Se lasă rău – Vinil, Toji Production
5. 1995 – LP – Armaghedon‐ mc, CD, Vivo
6. 1996 – LP – Vinil Colection – MC, CD, Electrecord
7. 1997 – LP – Ispita – mc, Zone Records
8. 2004 – LP – NOS – mc, CD, Intercont Music
9. 2008 – LP – Stem – CD, TVR Media

De 36 de ani împreună, Celelalte Cuvinte este una dintre cele mai longevive trupe rock din România. Păstrându‐şi, de‐a lungul timpului, atât componența cât şi stilul, Celelalte Cuvinte a devenit o trupă legendă a rockului românesc, cu o identitate aparte. Sonoritățile muzicale Celelalte Cuvinte sunt identificate imediat de orice fan. Niciodată comercialul nu a fost un criteriu de creație sau interpretare în cazul de față.


Istoria trupei porneşte încă din 1976, de la Oradea, unde, la Liceul "Emanuil Gojdu", Marcel Breazu, Leontin Iovan şi Călin Pop formau grupul şcolii, sub numele de "Sonic". Participau la "dansurile" din fiecare zi de sâmbătă, unde cântau coveruri după trupe cunoscute la acea vreme ‐ Jimi HendrixDeep Purple sau Pink Floyd, dar şi câteva compoziții proprii. Încă din perioada liceului, trupa îi avea în componență pe trei dintre cei care sunt în continuare membri Celelalte Cuvinte ‐ Marcel Breazu (bas, voce secundară), Leontin Iovan (percuție) şi Călin Pop (voce, chitară). Au dat toți admitere la facultate în Timişoara, în ideea de a continua activitatea muzicală într‐un oraş mult mai receptiv față de fenomenul rock.


La propunerea lui Marcel Breazu si cu contribuția lui Călin Pop, numele de Sonic a fost schimbat în CELELALTE CUVINTE: "cuvintele pe care le rostim ni se par prea puține pentru a exprima ceea ce simțim". În aceeaşi perioadă, trupa şi‐a lărgit componența cu doi membri ‐ Ovidiu Roşu (inginer de sunet) şi Radu Manafu (chitară, voce secundară), ambii originari din Turnu Severin.
Pe 13 decembrie 1981, în calitate de trupă a Casei Studenților din Timişoara, Celelalte Cuvinte a susținut primul concert în "sala festivă" a acesteia. Evenimentul a fost considerat actul oficial de naştere a trupei. În scurt timp, Celelalte Cuvinte a ajuns un nume foarte apreciat, mai ales în mediile studențeşti. Grupul a caştigat o serie întreagă de premii la festivalurile studențeşti, a susținut concerte în principalele centre universitare din țară.
A înregistrat la Radio Cluj câteva piese, printre care şi "Iarbă prin păr", care a ajuns pe poziții fruntaşe în topuri, devenind unul dintre cele mai mari hituri din istoria formației şi a rockului românesc. La festivalul timişorean "TIM Rock" din 1984, trupa a fost remarcată de actorul Florian Pittiş şi, prin intermediul lui, banda cu înregistrările de la Radio Cluj a ajuns la Bucureşti, unde s‐a transformat în prima jumătate a L.P.‐ului intitulat "Formații Rock Nr. 8", album editat de Electrecord, în 1985.
La sfârşitul anului 1986, în trupă a intrat Tiberiu Pop (claviaturi şi voce secundară), pe atunci, student la Cluj. Absolvirea facultății a adus "grosul" grupului înapoi în Oradea, dar l‐a şi dispersat, într‐o anumită măsură: Călin Pop, Marcel Breazu, Leontin Iovan şi Tiberiu Pop au obținut repartiții la Oradea, Radu Manafu la Turnu‐Severin şi Ovidiu Roşu la Reşița. Distanțele nu i‐au împiedicat însă să se întâlnească toți, să repete şi să susțină concerte.


În 1989, grupul a participat la festivalul internațional de rock "Macul Roşu" din Blagoevgrad, Bulgaria, a susținut concerte şi a participat la numeroase festivaluri în țară. În acelaşi an, grupul a înregistrat, la Electrecord, "Celelalte Cuvinte II", disc care a apărut pe piață în 1990. De menționat este faptul că piesele care au apărut pe albumele de vinil de mai sus sunt rodul activității compoziționale a grupului din perioda ‘81‐‘84.
Trupa a acceptat prima apariție TV imediat după Revoluție, în martie 1990, în cadrul emisiunii lui Petre Magdin, "Tele‐Top". A fost prezentat videoclipul "Comoara".
În 1992 a apărut albumul "Se lasă rău" şi trupa a realizat anul următor clipul video, "Cina dragonului", difuzat pe postul de televiziune național. În acei ani, grupul si‐a continuat activitatea concertisică: turnee în țară, concerte, festivaluri rock în Ungaria.
În 1994 a fost lansat albumul "Armaghedon" şi clipul "Aşa e viața mea".
În 1995, Celelalte Cuvinte a participat la festivalul internațional "Skip Rock", de la Bucureşti, alături de grupul german Kreator, din Germania. În acelaşi an, Radu Manafu s‐a retras din grup.
În 1996, grupul a lansat cu Electrecord albumul “Vinil Collection”, ce conține o parte dintre piesele înregistrate şi editate pe cele trei viniluri Electrecord din perioada ‘85‐‘90.
În 1997 este realizat albumul "Ispita" care a fost, din păcate, editat numai pe MC, într‐un tiraj limitat. Cu acest prilej, din propriile resurse, Celelalte Cuvinte a realizat videoclipul "Pasărea de plumb".
În perioada 1997‐2000 aparițiile în concert au fost mai rare. În acest timp s‐a lucrat intens la un nou album. Activitatea concertistică a grupului s‐a restrâns în principal la cluburi (Bucureşti, Cluj, Constanța, Oradea) şi la câteva apariții în festivaluri şi concerte în aer liber ‐ la Braşov, Iaşi, Cluj, Deva, Sighişoara, Timişoara.


La începutul lui 2001 trupa a hotărat să nu mai apară în public până la terminarea şi finisarea înregistrărilor noului album. Acestea au avut loc la sfârşitul anului 2002. Pentru acest material discografic, Celelalte Cuvinte a semnat un contract cu Intercont Music, în 2003. Grupul a revenit în atenția publicului în calitate de cap de afiş la festivalul “Top T” de la Buzău, dar şi cu participarea la festivalul “Maximum Rock”, organizat la Cluj. Pe data de 12 iulie 2003, trupa Celelalte Cuvinte a susținut un concert de come‐back, la Arenele Romane, unde a fost întâmpinată cu multă căldură de fani, al căror număr, este, în mod paradoxal, în creştere.
În 2004 a lansat albumul “NOS” şi a continuat să susțină concerte. Linia conceptuală a albumului “NOS” dezvoltă şi dezbate ideea că există şi efecte negative datorate utilizării excesive şi exclusive ale mijloacelor de comunicare electronice.
În 2006, trupa Celelalte Cuvinte a aniversat 25 de ani într‐un turneu prin cele mai importante oraşe din România. La Bucureşti, spectacolul aniversar s‐a ținut în Sala Mare a Teatrului Național, cu casa închisă.


În 2008, Celelalte Cuvinte a lansat un nou album, "Stem", promovat printr‐un turneu în marile oraşe. "Stem" a fost produs de TVR Media. Prima piesă a acestei colecții, "Zmeie", a beneficiat de un videoclip produs de Doru Ionescu.
În 2009‐2010, trupa a continuat seria de concerte prin cluburi, în Bucureşti şi în țară. Sfârşitul anului 2010 a fost generos cu fanii Celelalte Cuvinte. După întâlniri concertistice cu fanii din toată țara, Celelalte Cuvinte a sărbătorit “29 de
ierni” într‐un concert sold‐out în The Silver Church, unul dintre cele mai mari cluburi din Bucureşti, dedicat spectacolelor live. Peste 900 de fani au aniversat 29 de ani de carieră a uneia dintre cele mai iubite trupe rock din România, într‐un
show de peste trei ore.
În 2017 Celelalte Cuvinte celebreaza 36 de ani de muzică.



Site: Celelalte Cuvinte
Twitter: Celelalte Cuvinte
Soundclousd: Celelalte Cuvinte
Fan club: Celelalte Cuvinte
Wikipedia: Celelalte Cuvinte
Discogs: Celelalte Cuvinte
Metalhead: Celelalte Cuvinte
Versuri: Celelalte Cuvinte


duminică, 2 aprilie 2017

Ziua internațională a păsărilor


Una dintre cele mai timpurii măsuri de protecție a păsărilor a fost luată în timpul domniei lui Henric al VIII-lea în Anglia. În 1534 a fost emis un act care susținea ''viața păsărilor sălbatice'' prin protejarea ouălor de stârci, lopătari sau dropii.
În secolele XVIII și XIX, alte țări, precum Olanda și Germania au emis o serie de legi ce protejau anumite specii de păsări. La 19 martie 1902, o Convenție Internațională pentru protecția păsărilor utile pentru agricultură a fost semnată la Paris, de către reprezentanții a 13 țări europene. Aceasta a fost unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările.
Convenția a fost ratificată la 6 decembrie 1905 și a intrat în vigoare la 1 aprilie 1906. La 18 octombrie 1950, tot la Paris, a fost semnată o altă Convenție internațională privind protecția păsărilor, care a înlocuit documentul precedent.
Ziua Internațională a Păsărilor este marcată în cadrul programului UNESCO sub titulatura "Omul și biosfera", și are ca semnificație nu doar semnarea convenției, ci și perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară, scopul fiind acela de a educa nevoia și grija oamenilor pentru păsările sălbatice.
Astăzi, urmând termenii privind protecția naturii, a ocroti păsările înseamnă a păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implică această definiție: reducerea și eliminarea poluării apei, solului și aerului, diminuarea cantității de pesticide utilizate în agricultură și silvicultură, refacerea unor habitate (păduri, mlaștini, pajiști) într-o formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea acțiunilor umane exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea cuiburilor).
În această zi, Asociația Umanitară ”NOROC” Tulcea în parteneriat cu firma ”Descoperă Delta Dunării” au organizat o acțiune de inventariere a speciilor de păsări din zone ale rezervației, adică Lacul Sărături, Lacul Beibugeac și Lacul Sarinasuf. 
Speciile de păsări observați de noi au fost: barza albă (Ciconia ciconia), califar alb (Tadorna tadorna), codalb (Haliaetus albicilla), codobatura (Motacilla), corcodel mare (Podiceps cristatus), gâsca de vară (Anser anser), graur (Sturnus vulgaris), lebada de vară (Cygnus olor), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), rața mare (Anas platyrhynchos), vânturel de seară (Falco vespertinus), etc.















luni, 13 martie 2017

Lunii Mai


de Petros Duryan
O, fecioară, mamă a florilor dulci de primăvară!
O, frumoasă mai, în flori strălucitoare îmbrăcată!
De ce nu aduci floarea sufletului meu
Printre multele tale floricele frumos colorate?

Ah, eu! Un alt înger poate fi acolo,
Luna mai a florilor sufletului? Într-o zi fericită
Atunci poate veni acel înger, şi pe capul meu
Va străluci cu lumină suavă - un palid infinit mai!









miercuri, 1 martie 2017

Viaţa - mărţişor nepreţuit

de Dumitru Delcă

Mamă,
Mărţişor nepreţuit
Este viaţa ce-ai primit
De la Dumnezeu cel sfânt,
Când te-a lăsat pe pământ.
Tu, mărţişorul primit,
La fată l-ai dăruit.
Când va fi mamă şi ea,
Altei fete îl va da.
"Dar din dar se face rai."
Viaţă ai, viaţă să dai.
Cât mai mult să dăinuiască,
Mărţişorul-viaţa noastră.