Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub numele de Marteniţa) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la ultimii, deşi legendele populare îi dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb şi roşu erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului[6]. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor”, care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediţia a 49-a.
În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În judeţul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărţişoare băieţilor (in mod tradiţional mărţişoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărţişoare băieţilor de către fete, aceştia oferind la rândul lor fetelor mărţişoare de 8 martie (o mică diferenţă faţă de restul ţării).
Sărbătoarea mărţişorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni şi Megleno-Români, precum şi la Bulgari care o numesc Marteniţa (Мартеница), şi deasemenea în Macedonia şi Albania.
The origins of the feast ,,Mărţişor” are not known exactly, but its presence both in Romanian and Bulgarians (under the name Martenita) is considered to be due substrate joint Dacian- Thracian previously Romanization the first and slavizării the past, although popular legends give other origins, which in Bulgaria are related to the founding of their first Hanat the Danube, in the year 681. it also considers that the feast Trinket also appeared in Roman times, when the New year was celebrated on the first day of spring in the month of Mars. It was not only the god of war, but also fertility and vegetation. This duality is seen in Mărţişor colors, white means peace, and red - war. New Year was celebrated on March 1 until the early eighteenth century.
Archaeological research conducted in Romania, at Schela Cladovei, revealed similar martisor amulets dating back approx. 8000 years. Amulets made of stones painted in red and white were worn at the neck. Documentary, martisor was certified for the first time in a work of his Iordache Golescu. Folklorist Marian Simion Florea supposed to Moldova and Bucovina martisor was composed of a piece of gold or silver thread attached to white-red , and was worn by children around the neck. Mărţişor teenage girls wore their neck during the first 12 days of March, because then the hair to catch him and keep him until the arrival of the first cranes and flowering trees. At that time, the girls drew martisor and it hung from a tree branch and gave the currency a curd. These ,,rituals" ensured a productive year.
Currently martisor it is worn throughout the month of March, after which it is trapped by the branches of a fruit tree. It is believed that it will bring abundance into people's homes. They say that if someone puts a desire martisor while hanging tree, it will be fulfilled immediately. In early April, a large part of the villages of Romania and Moldova, the trees are adorned by trinkets.
In Moldova, every year takes place music festival ,,Martisor", which begins on March 1 and lasts until 10 March. This year, the festival is the 49th edition.
In some counties of Romania, martisor worn just the first two weeks. In rural Transylvanian martisoarelor are hung from doors, windows, horns livestock, as it believes this can scare away evil spirits. Bihor County is believed that if people washed with rainwater fallen on March 1, will become more beautiful and healthier. In Banat girls wash with snow to be loved. Here, girls are the ones that offer trinkets boys (traditionally martisoare made by themselves). March amulets are worn in Dobrogea until the arrival of the cranes then blown for happiness to be big and înaripată. In Moldavia on March 1 offering trinkets boys to girls , they turn girls offering trinkets 8 March (a little different from the rest of the country).
Martisor feast can be seen in the Balkans in Aromanian and Megleno - Romanian and the Bulgarian who call Marten (Мартеница), and also in Macedonia and Albania.
Sursa: Satele din România
