marți, 24 decembrie 2013

Sărbători fericite - "NOROC" Tulcea


Asociația Umanitară "NOROC" Tulcea vă dorește un Crăciun Fericit alături de cei dragi, un an mai bun şi cu dragostea creştină, să primiți în dar lumină, zurgălăi de flori de gheaţă, mult noroc s-aveți în viaţă. 


























































































La Mulți Ani cu Sănătate!

Echipa "NOROC"

marți, 17 decembrie 2013

Sacrificarea porcului "Ghiță"

În vechiul Egipt, deși porcul era considerat un animal dezgustător, oamenii îl jertfeau și îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris (zeul vieții și al morții), într-o anume zi din an. După multe milenii de la atestarea porcului ca divinitate, romanii păstreaza multe elemente ale cultului: îl sacrifică ritual la Ignatul porcilor (20 decembrie), i se imită glasul cu un instrument special (numit surla), apare în folclorul și în jocurile de copii (de-a poarca, purceaua), are o colindă Siva, probabil numele marelui zeu indian Shiva (zeul suprem în șaivism). Cunoscută masca a colindătorilor, îmbrăcată și jucată de un fecior (capra, țurca, cerbul, etc.), este înlocuită în colindul Siva cu capul impodobit al porcului jertfit la Ignat. Obiceiul a fost atestat în Europa numai la români și aromâni, iar în Asia la indieni. Semnificativ este faptul ca urme extrem de vechi ale ritualului sunt păstrate de români la cea mai însemnată sărbătoare tradițională, Anul Nou.
Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeităților care apăreau și dispăreau, se nășteau și mureau în perioadele de înnoire a timpului calendaristic.Taierea porcilor avea loc într-o anumită zi de Ignat și într-un anumit moment al zilei, de obicei în zori sau dimineața. Credința ca porcul își visează moartea în noaptea de Ignat, prinderea și înjunghierea animalului, efectuarea diferitelor semne rituale pe corpul neînsuflețit, jumulirea părului pentru confecționarea bidinelelor, pârlirea sau jupuirea pielii pentru opinci, tăierea corpului în bucăți etc., ofereau suficiente momente pentru săvârșirea practicilor rituale menite să preîntâmpine stingerea "seminței" porcilor, să asigure sănătatea gazdei în noul an, să alunge spiritele rele, să prezică vremea pe o perioada mai îndelungată de timp, să fertilizeze ogoarele pentru a obține roade bogate. De altfel, funcția rituală a sacrificiului este bine evidențiată de informațiile etnografice:
"La tăiere nu trebuie să stea nimeni primprejur dintre cei care sunt miloși din fire, căci se crede că porcul moare cu mare greutate, carnea unui astfel de porc nu va fi bună. Pe porc să nu-l vaite nimeni" (Pamfile, 1914, p. 118) și altele. 
Ignat este, se pare o divinitate solară care a preluat numele și data de celebrare a Sf. Ignatie Teoforul din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul porcilor. Sacrificiul sângeros al porcului și ritul funerar de incinerare (pârlitul porcului) în ziua de Ignat (Ignis = foc) este o practică preistorică care supraviețuiește în ținuturile românești extracarpatice. Femeile care lucreaza în ziua de Ignat sunt torturate și opărite cu apă clocotită (Rădulescu Codin, Mihalache, 1909, p. 93-95).

Ion Ghinoiu






















Obiceiuri și tradiții tăierea porcului aici.

duminică, 1 decembrie 2013

La mulți ani, România!

Ziua națională a României a fost între anii 1866 - 1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948 - 1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, art. 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
La 1 decembrie 2013 se împlinesc 95 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.